marți, 28 iunie 2011

Despărţirile noastre, de David Foenkinos


"Autorul a inventat tot ce era mai greu de inventat: un stil seducător pe care-l recunoşti imediat: autoironie, inteligenţă şi erudiţie." -Le Figaro litéraire



După cum reiese şi din titlu, cartea descrie evoluţia relaţiei a doi tineri de-a lungul timpului. El redactor la Larousse, ea profesoară de germană sunt nevoiţi să se despartă de mute ori, din motive diverse: cerţile cu părinţii, apariţia unor persoane noi in viaţa lor,etc. Sfârşitul romanului lasă loc de interpretare. Pentru cei care iubesc dialogurile, nu vă faceţi griji că nu veţi găsi prea multe, deoarece vorbirea directă a fost transformată în vorbire indirectă, creând impresia citirii unui jurnal.
Cartea este presărată cu definiţiile din dicţionar ale unor cuvinte ce au o anumită valoare sentimentală pentru protagonist -Fritz- dar si unele descrieri inventate de el: "Fritz(1979-): tânăr simpatic, care a făcut studii strălucite, în ciuda unei copilării haotice. A ajuns foarte repede la conducerea Editurii Larousse, dar n-a incetat să lucreze, în paralel, la o biografie a lui Schopenhauer în patru voulme. S-ar părea că insoţirea lui cu o scriitoare, a cărei urmă s-a pierdut, l-a inhibat în realizarea acestui plan. A doua parte a vieţii lui este mult mai luminoasă, mai ales proiectul unei biblioteci destinate exclusiv femeilor."
Am selectat câteva citate care mi-au plăcut:
"Am mers la Ikea, şi ne-am certat şi la Ikea.În acest magazin mare, ar trebui să angajeze un consilier conjugal. Fiindcă, dacă există un loc în care inima cuplurilor se dezvăluie, acela este Ikea."
"Viaţa e prea scurtă ca s-o trăim cu ambiţia de a fi ireproşabili."
"De fapt, ştiu prea bine că femeile au un fel de antene care le permit să le repereze pe celelalte femei;toate se conectează între ele în spaţiul rivalităţii lor, un spaţiu invizibil pentru ochii bărbaţilor."
MARIA

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu